,,Oricand poti, convinge vecinii tai sa ajunga la compromis.Arata-le cum deseori anume invingatorul nominal ,al unui proces, este cel care pierde cu adevarat - in taxe, cheltuieli si irosire de timp". - ,,Abraham Lincoln"
,,Va multumesc pentru interesul acordat Uniuni Mediatorilor Bancari si va invit sa „rasfoiti” paginile identitatii noastre virtuale, site-ul uniunii".
Uniunea Mediatorilor Bancari activeaza pe piata medierii conflictelor din domeniul financiar - bancar din luna noiembrie 2009,cand s-au pus bazele unei prietenii mai mult decat profesionale. In 2009, am simtit ca ne-am maturizat si ca experienta ne provoaca spre un domeniu neexplorat de catre mediatorii autorizati, asa ca am infiintat Uniunea Mediatorilor Bancari.
In ultima perioada, ne-am concentrat asupra dezvoltarii si educarii continue a echipei, care a depasit 30 persoane in ciuda timpului scurt scurs de la infiintare.
In acelasi timp, incercam sa consolidam relatiile cu partenerii ale caror nevoi ne-au testat inventivitatea si cunostintele si ne-au impulsionat sa fim in pas cu ultimele modalatitati de rezolvare a conflictelor din domeniu financiar-bancar, pentru a putea oferi solutii la standarde de calitate cat mai inalte.
Pentru viitor, planurile sunt pe masura ambitiei noastre. Pe termen scurt, ne vom axa pe recrutarea de noi membri, pentru a infiinta o intreaga retea de mediatori financiar - bancari in orasele si municipiile resedinta de judet, pentru ca acestia sa vina cat mai precis in intampinarea cerintelor persoanelor fizice si persoanelor juridice ale caror probleme litigioase nu se pot rezolva decat cu ajutorul unui mediator neutru si impartial.
Suntem convinsi ca putem face din Uniunea Mediatorilor Bancari produsul numarul ,,1" in Romania, privind medierea conflictelor in domeniul financiar-bancar.
Credem ca avem potentialul si dorinta de munca necesare atingerii acestui scop si nu numai.
Deasupra tuturor planurilor, vrem sa mentinem orientarea catre client ca principala deviza a Uniunii Mediatorilor Bancari, ramanind fideli filosofiei afacerii noastre.
Oferindu-le clientilor nostri servicii de calitate si sprijin se va ajunge la un rezultat profitabil tuturor partilor implicate in conflict fara a fi nevoie sa se apeleze la alte autoritati si instante de judecata.
Ne mandrim cu o echipa tanara si entuziasta, media de varsta a membrilor nostri fiind de doar 43 de ani.
Mesajul meu se constituie într-o chemare catre toti mediatorii autorizati din Romania de a veni si a se alatura acestui nucleu, deja existent, ceea ce ne va permite sa ne intarim pozitia si sa ne lansam in ambitioase proiecte de viitor pentru a oferi cetatenilor Romaniei, pesoane fizice si persoane juridice, servicii de mediere a conflictelor la cele mai inalte standarde.
Planurile noastre de dezvoltare includ marirea numarului de membri intr-un interval de un an, astfel incat la finele anului 2010 sa ajungem la peste 200 de membri.
Uniunea Mediatorilor Bancari nu este doar „o alta asociatie a mediatorilor”, ci un loc unde colegii se simt bine.
Pentru mine, in viata, exista o dimensiune esentiala pentru a te simti cu adevarat implinit: solidaritatea umana.
Familia si prietenii reprezinta puncte-cheie in traiectoria personala si profesionala. In masura in care ai reusit sa-ti consolidezi aceste coordonate pozitive in viata ta, sa te inconjori de dragoste si incredere vei transmite la randul tau aceeasi dragoste si incredere.
Atunci cand te bucuri de succes ai si o responsabilitate imensa fata de comunitate.Este important sa nu uiti "sa predai stafeta" intr-un fel, sa-i ajuti pe altii si sa le oferi posibilitatea de a oferi la randul lor ceva societatii.
Vom reusi sa facem acest lucru prin intermediul Uniuniii Mediatorilor Bancari.
Multumesc pentru sprijin si colaborare tuturor membrilor nostri actuali si viitori si doresc sa ii asigur de intreaga mea participare, in continuare, pentru indeplinirea misiunilor noastre.
Deasemenea, asigur pe toti clientii nostrii,persoane fizice si persoane juridice,ca nu voi precupeti nici un efort pentru ca mediatorii autorizati - membri ai Uniunii Mediatorilor Bancari, prin intermediul formelor de exercitare a profesiei, sa asigure servicii de mediere la standarde ridicate cu respectarea principiilor fundamentale ale medierii.
Cu deosebit respect.
TUDOR TATU - Presedinte UMB
MEDIEREA BANCARA IN RAPORT CU JUSTITIA
Apelarea la mediatorii, membrii ai Uniunii Mediatorilor Bancari si respectiv la medierea bancara, prevazuta de Legea nr. 192/2006 cu privire la mediere si OG nr 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, poate duce la evitarea unui lung proces in instanta cu avantaje pentru ambele parti, banca/client.
Medierea reprezinta modalitatea de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, extrajudiciara, cu ajutorul unui mediator specializat in domeniul medierii financiar bancare, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al bancii si debitorului .
Cand se poate recurge la mediere?
Daca legea nu prevede altfel, partile - clentii bancilor sau bancile - pot recurge la mediere inainte sau/ori dupa declansarea unui proces de executare silita, in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte izvorate din contractele de credit.
Potrivit art. 6 din Legea 192/2006, incepand cu 03 martie 2010, organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale sunt obligate prin lege, sa informeze partile( banca/debitor), asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii si sa le indrume sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.
Medierea are loc, de regula, la sediul mediatorului, sediul Uniunii Mediatorilor Bancari sau in alt loc stabilit de comun acord de catre mediator cu banca si debitorul.
Medierea se bazeaza pe cooperarea dintre reprezentantul bancii si debitor si utilizarea de catre mediator, a unor metode si tehnici specifice de management al conflictului, bazate pe competente ,comunicare si negociere.
Pe timpul desfasurarii procesului de mediere, reprezentantul bancii i debitorul, au dreptul sa fie asistati de avocat(i) sau de alte persoane(pentru debitor pe baza de procura speciala), in conditiile stabilite de comun acord.
Intre mediator, pe de o parte, banca si debitor aflati in litigiut, pe de alta parte, se incheie Contractul de mediere.
Daca, pe parcursul medierii, apare o situatie de natura sa afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sa o aduca la cunostinta reprezentantului banci si debitorului, care vor decide asupra mentinerii sau denuntarii contractului de mediere.
Cand reprezentantul bancii si debitorul au ajuns la o intelegere, se redacteaza un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestia in baza caruia, la sediul bancii se intocmeste un act aditional la contractul de credit, dupa caz, a carei respectare devine obligatorie atat debitorului cat si bancii, ne mai fiind necesar a fi supus autentificarii notarului public sau verificarii instantei de judecata.
Beneficiile medierii in sectorul bancar
* prin mediere se sting conflicte existente, dar, in acelasi timp, se si preintampina aparitia unor alte neintelegeri ulterioare, urmarindu-se stabilirea unei relatii mai eficace si eficiente intre parti pe principiul echilibrului de putere si durabilitatii in timp a solutiei la care au ajuns partile; * pe langa beneficiile de ordin financiar pe care le prezinta, medierea functioneaza pe criterii de neutralitate si impartialitate, la un nivel ridicat de calitate, fiind totodata o metoda confidentiala de reconciliere, niciuna din partile aflate in conflict nefiind afectata la nivel de imagine; * solutionarea in mod echitabil a conflictelor dintre institutiile de credit si clienti, prin alegerea solutiei de catre parti; mediatorul nu poate sa impuna nimic partilor, ele avand de hotarat daca si in ce conditii este avantajoasa pentru ele o solutie amiabila; * evitarea cheltuielilor generate de un posibil proces, a inconvenientelor si cheltuielilor pe care le implica executarea silita; * mentinerea clientelei formate deja; * solutionarea intr-un timp foarte scurt a conflictelor, ceea ce poate profita tuturor partilor.
Ce tipuri de conflicte pot fi solutionate prin apelarea la un mediator, membru al Uniunii Mediatorilor Bancari.
Cazuri ce pot fi sesizate de catre banca:
* Neexecutarea obligatiilor asumate prin contract fata de banca (cel mai frecvent neplata de catre clientii debitori a datoriilor banesti ori de alta natura- rate, dobanzi, penalitati- catre banca creditoare; plata ratelor la credit si a dobanzilor, cu intarziere, in mod reperat; instrainarea/ascunderea bunurilor aduse in garantie, fara acordul/stirea bancii); * Declansarea procedurii insolventei de catre clientii debitori, in mod abuziv si fara temei legal, cu scopul de a impiedica banca si restul creditorilor in realizarea creantei sale; * Refuzul nejustificat al clientilor debitori de a considera restructurarea prin rescadentare, reesalonare a unei facilitati de credit cu restante, propusa de Banca, preferand in schimb declansarea unor proceduri de executare silita, insolventa, etc. * Amenintarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de catre clientii debitori/garanti a angajatilor bancilor creditoare cu ocazia indeplinirii atributiilor de serviciu; * Reclamatii nejustificate si abuzive fata de banci adresate autoritatilor si institutiilor publice, cu scopul de impiedica realizarea creantei Bancii.
Cazuri ce pot fi sesizate de catre clienti:
* Majorarea dobanzilor si/sau a marjelor de profit si risc, stabilite ca fiind fixe pe perioada derularii intregului contract; * Perceperea unor comisioane suplimentare; * Introducerea in contractele de credit a unor clauze considerate de clienti ca fiind abuzive sau care nu sunt intelese de clienti; * Informatii incomplete sau neclare cu ocazia incheierii/modificarii contractelor; * Necomunicarea majorarii ratei dobanzii atunci cand aceasta nu are legatura cu un indice de referinta, public; * Modificarea clauzelor contractelor fara consultarea si acordul partilor contractante si neincheierea unui act aditional, semnat de ambele parti; * Erori in procesarea tranzactiilor cu carduri; * Erori in procesarea tranzactiilor efectuate de clienti prin online/internet banking; * Inregistrari eronate ale clientilor in Centrala Riscurilor Bancare(CRB) si in Biroul de Credit; * Prelucrarea cu intarziere a ordinelor de plata.
Cadrul legal:
* Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare; * Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, act normativ care face trimitere expresa la posibilitatea atat a creditorului cat si a debitorului sa isi rezolve problemele litigioase prin folosirea cailor alternative, extrajudiciare, respectiv prin mediere (art. 85). * Statutul, Actul Constitutiv si Hotararea Judecatoreasca nr.313/PJ/2009 de atribuire a personalitatii juridice Uniunii Mediatorilor Bancari.
Presedinte UMB Tudor Tatu
MESAJ CATRE MEDIATORII AUTORIZATI DIN ROMANIA
In calitatea mea de jurist, mediator si Presedinte al Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania permiteti-mi sa va salut cu placere si stima si ma bucura faptul ca azi fac parte din corpul profesional al mediatorilor.
Tin sa multumesc mentorilor mei craioveni si din America, fara de care nu puteam sa fiu azi, in aceiasi comunitate, alaturi de dvs.
In Europa suntem cu totii martorii unei renasteri a reformelor legate de justitie, suntem creatorii ei, pe de alta parte suntem cei care aplica normele integrate de drept, în curs de aparite.
Nu este sarcina mea sa inep sa analiez in faa dumneavoastra bine cunoscutele antecedente istorice legate de procedurile contencioase speciale, as dori doar sa mentionez faptul ca din antichitate si pana în zilele noastre pentru rezolvarea diferitelor situatii conflictuale omenirea a avut intotdeauna instrumentele corespunzatoare, pe care desi nu le-a denumit mediere, în esenta s-au orientat mereu spre o conciliere rezonabila pe cale pasnica a neintelegerilor dintre triburi.
Actualmente se poate constata cu certitudine ca in locul procedurilor judiciare indelungate partile aflate in conflict incearca o posibila conciliere inainte de proces sau in timpul procesului, considerand-o prioritara.
Totodata se poate constata cu satisfactie ca rolul si importanta crescanda a medierii este recunoscut “cu capul plecat”, fara comentarii, atat de catre instantele judecatoresti cat si de alte organe legislative, sindicate, patronate si oameni de afaceri.
In gestionarea conflictelor dintre natiuni medierea are in fata un viitor considerabil.
Rolul mediatorilor instruiti oi calificati creste progresiv în activitatea de obtinere a unor rezultate profesionale cat mai eficiente, unanim acceptate, care sa se finalizeze prin conciliere.
Si dificultatile crescande ale statelor sunt un motiv pentru care in locul procedurilor costisitoare si de lunga durata sa aplaneze conflictele pe cale profesionala din punct de vedere juridic si intr-un rastimp rezonabil.
Fiecare stat doreste ca in interesul administratiei publice si a cetatenilor care isi cauta dreptatea sa puna in prim plan procedeele de mediere simple, care necesita cheltuieli minime, pe de o parte pentru ca activitatea eficienta de mediere se bazeaza pe consens si respectarea voluntara a legii, iar pe de alta parte datorita mediatorului corespunde cerintelor statelor Uniunii Europene prin posibilitatile asigurate de catre normele juridice în vigoare.
Activitatea de mediator combina posibilitatile dreptului natural cunoscut de partile litigante si dreptului pozitiv indubitabil cunoscut de juristi.
Este o activitate care face economie de cheltuieli si fara indoiala, fata de unele hotarari judecatoresti in care nu fiecare parte din litigiu era interesata in ducerea ei la indeplinire, dupa o mediere eficienta ducerea la indeplinire si intrarea in vigoare a hotararii devine eficienta, deoarece intre parti a luat nastere un acord acceptat reciproc si de buna voie.
In baza celor expuse devine clar ca rolul social si importanta medierii o va face sa devina in interiorul granitelor unei tari si in afara lor o institutie alternativa indispensabila de aplanare a litigiilor.
Intr-o societate intemeiata pe respect fata de justitie si justitiabil, mediatorul indeplineste un rol eminent.
Misiunea sa nu se limiteaza doar la executarea fidela a unui mandat in cadrul legii.
Intr-un Stat de drept, mediatorul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si libertatile acestora si de a contribui in mod impartial la rezolvarea pe cale pasnic-amiabila a litigiului sau conflictului dintre parti.
Misiunea lui, îi impune indatoriri si obligatii multiple, fata de partile aflate in conflict si celelalte autoritati ale statului in fata carora mediatorul prin abilitatile personale si tehnici dezvoltate de mediere reuseste sa stinga in totalitate sau sa aplaneze partial litigiul ori conflictul aflat in stare incipienta ori avansata.
O profesie liberala si independenta, supusa respectarii normelor pe care ea si le-a impus, este un mijloc esen?ial de aparare a drepturilor omului in fata Statului si a altor puteri.
Normele deontologice sunt destinate sa garanteze, prin acceptarea lor liber consimtita, buna indeplinire de catre mediator a misiunii sale, recunoscuta ca fiind indispensabila pentru buna functionare a oricarei societati omenesti.
Nerespectarea acestor norme de catre mediatori va duce, in ultima instanta la o sanctiune disciplinara.
Fiecare profesie are normele sale specifice, care deriva din propriile sale traditii.
Ele sunt adaptate organizarii domeniului de activitate al profesiei în toate tarile spatiului Comunitar European, precum si procedurilor juridice, procedurilor administrative si legislatiei nationale.
Nu este nici posibil si nici nu este de dorit ca acestea sa fie dezradacinate sau sa se incerce generalizarea unor norme care nu sunt susceptibile de a fi generalizate.
Normele specifice fiecarei profesii se refera totusi la aceleasi valori si releva, de cele mai multe ori, o baza comuna.
Functionarea progresiva a Uniunii Europene si a Spatiului economic european si intensificarea activitatii mediatorului dincolo de frontiere, in interiorul Spatiului economic european au facut necesara, pentru binele public, definirea unor norme uniforme, aplicabile oricarui mediator din Spatiul economic european, pentru activitatea desfasurata dincolo de frontiere, indiferent care ar fi organismul din care face parte respectivul mediator.
Scopul definirii unor astfel de norme este indeosebi acela de a atenua dificultatile care deriva din aplicarea unei duble deontologii.
Organizatiile reprezentative ale profesiei de mediator din Romania ar trebui sa doresca ca normele generale sa fie recunoscute, din acest moment, ca fiind expresia convingerii impartasite de toate asociatiile profesionale ale mediatorilor din Romania, Uniunea Europeana si din Spatiul economic european,sa fie facute aplicabile, in functie de procedurile nationale si/sau ale Spatiului comunitar european cu privire la activitatea de dincolo de frontiere a mediatorului din Uniunea Europeana si din Spatiul economic european, sa fie luate in considerare la efectuarea oricarei revizuiri a normelor interne, in vederea armonizarii progresive a acestora din urma.
Uniunea Mediatorilor Bancari doreste, printre altele, ca normele interne sa fie interpretate si aplicate intr-o maniera conforma acelora din legislatiile tarilor europene.
Incercarii de a realiza o modificare grosolana si discriminatorie a normelor legislative aplicabile intr-un cadru unic, national, normele aflate in dezbatere si introducerii acestora in legea medierii fara niciun temei pur justificativ si haotic, aplicate activitatii desfasurate de catre mediatorul autorizat,fac din institutia medierii una haotica care contravin normelor aplicate dincolo de frontiere, in interiorul Uniunii Europene si în Spatiul economic european.
Multitudinea indatoririlor care ii revin mediatorului impune din partea acestuia o independenta absoluta, libera de orice presiune, indeosebi de cea derivata din propriile sale interese sau datorata influentelor din afara.
Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atat pentru increderea in justitie, cat si pentru increderea in impartialitatea mediatorului.
Prin urmare, mediatorul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu neglija etica sa profesionala din dorinta de a fi pe plac clien?ilor sai sau tertilor.
Aceasta independenta este necesara atat in activitatea juridica, cat si in alte probleme de natura juridica, iar consultanta acordata de mediator clientului sau nu are nici o valoare reala atunci cand ea a fost facuta doar de complezenta sau din interes personal ori sub efectul unei presiuni din afara.
Nu pot exista relatii bazate pe incredere, atunci cand cinstea, probitatea, spiritul de dreptate si sinceritatea mediatorului sunt puse sub semnul îndoielii.
Pentru mediator, aceste virtuti traditionale sunt obligatii profesionale.
Prin insasi natura misiunii sale, mediatorul este depozitarul secretelor clientului sau si destinatarul comunicarilor de natura confidentala.
Fara o garantie a confidentialitatii, increderea nu poate exista.
Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotriva un drept si o indatorire fundamentala si primordiala a mediatorului.
Obligatia mediatorului cu privire la secretul profesional serveste atat intereselor administratiei judiciare, cat si intereselor clientului.
In consecinta, ea trebuie sa beneficieze de o protectie din partea Statului.
Mediatorul trebuie sa respecte secretul oricarei informatii confidentiale de care ia cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale.
Aceasta obligatie nu este limitata in timp.
Mediatorul impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza cu el in activitatea sa profesionala sa respecte secretul profesional.
Sub rezerva normelor legale si deontologice, mediatorul are obligatia de a apara intotdeauna cat mai bine interesele clientului sau, chiar in raport de propriile sale interese, interesele vreunui confrate sau cele ale profesiei in general.
In maura in care legislatia autorizeaza acest lucru persoanelor care indeplinesc conditii diferite pentru furnizarea serviciului de mediere, interesul este de a asigura aceeasi calitate a serviciului de mediere,prin asigurarea aceluiasi nivel de competenta profesionala si verificata prin aceleasi instrumente,in primul rand.
Dezvoltarea bazei materiale a societatii umane, cat si dezvoltarea stiintei conduc la necesitatea specializarii.
In prezent, avand in vedere viteza cu care creste cantitatea de informatii noi, se considera ca un OM nu poate fi la curent cu toate cercetarile, nici macar intr-o singura disciplina.
S-a incetatenit chiar o imagine despre dezvoltarea stiintei: aceasta este ilustrata prin umflarea unui balon al carui volum sporeste o data cu cresterea cunostintelor, iar suprafata acestuia (care creste o data cu volumul) reprezinta contactul cu necunoscutul.
Deci, pe masura ce cresc cunostintele noastre, creste si numarul problemelor care trebuie rezolvate.
Toate acestea au dus la problema specializarii, chiar a ultra-specializarii, a compartimentarii cunostintelor.
Aceasta idee a fost ironizata de Bernard Shaw, care spunea ca “un specialist stie din ce in ce mai mult despre din ce in ce mai putin si, la limita, stie tot despre nimic”.
Reactia la aceasta tendinta de specializare, de izolare a celor care se ocupa de diferitele compartimente ale stiintelor naturii si ale disciplinelor tehnice este fireasca, deoarece o astfel de compartimentare nu este specifica intelectului uman.
Mediatorul ca si avocatul, judecatorul etc, trebuie sa fie un bun cunoscator a tot ce este mai nou in domeniul sau, dar in acelasi timp trebuie sa aiba si un nivel general de cunostinte, sa inteleaga sensul dezvoltarii lumii, al societatii.
Talentul sau este inascut si poate fi dezvoltat, iar spiritul creativ se poate dobandi. Este periculos sa spui despre creativitate ca nu este importanta.
Creativitatea este esentiala in orice domeniu si in orice intreprinde omul.
Fara creativitate, nimic din ceea ce exista astazi pe Pamant nu ar fi existat. Inteligenta si creativitatea umana sunt doua lucruri diferite.
Poti fi inteligent si sa nu creezi nimic in folosul omenirii. Numai un spirit inventiv, creativ, poate face lumea sa progreseze.
Specializarea mediatorilor pe domenii o vad necesara.
Daca unii considera ca le poate face pe toate, va garantez ca de fapt nu face nimic.
Specializarea mediatorilor pe domenii, ca si a avocatiilor, fiind profesii liberale, nu vine din lege sau regulamente, ia vine din constiinta , aptitudinele, cunostintele, abilitatile si deprinderile ficaruia precum si din pregatirea continua.
Degeaba se vorbeste de faptul ca, toti sunt mediatori au dreptul sa medieze orice conflict.
De acord ,nu neg acest lucru.Dar inginerul, profesorul, chimistul,etc trebuie sa se indrepte catre domeniul sau, nu catre medierea conflictelor penale, de exemplu.
Intreb, un mediator chimist , sa zicem luat la intamplare,ce face dansul in cazul medierii unui conflict dintre doua grupuri, a cate doi rromi spoitori.
Le cunoaste dansul limba, obiceiurile, abilitatile, stie dansul ce reprezinta un juramant tiganesc sau un semn, stie mediatorul chimist la cine si cand sa apeleze, cum sa apeleze cand nu poate face fata medierii conflictului?. Este putin probabil.
Asa si in medierea conflictelor bancare, un economist, un juris, un specialist finante banci, stiu cel mai bine ce au de facut, cunosc termenii, de unde incepe si unde se termina conflictul si ce se poate face, lucru foarte important, departe de afi asemanator sau identic cu ceia ce , oponentii medierii au spus si spun mediatorilor la cursurile de formare sau cu oricare ocazie.
De aceia, tin foarte mult ca toti mediatorii sa se specializeze intr-un anumit domeniu, liber ales de ei, nu impus.
Numai asa se poate oferi un serviciu de calitate.
Mesajul meu se constituie si într-o chemare catre toti mediatorii autorizati din Romania de a veni si a se alatura acestui nucleu,numit UMB, deja existent, ceea ce ne va permite sa ne intarim pozitia si sa ne lansam in ambitioase proiecte de viitor pentru a oferi cetatenilor Romaniei, pesoane fizice si persoane juridice, servicii de mediere a conflictelor la cele mai inalte standard.
Pentru mine, in viata, exista o dimensiune esentiala pentru a te simti cu adevarat implinit: solidaritatea umana.
Familia si prietenii reprezinta puncte-cheie in traiectoria personala si profesionala. In masura in care ai reusit sa-ti consolidezi aceste coordonate pozitive in viata ta, sa te inconjori de dragoste si incredere vei transmite la randul tau aceeasi dragoste si incredere.
Atunci cand te bucuri de succes ai si o responsabilitate imensa fata de comunitate este important sa nu uiti “sa predai stafeta” intr-un fel, sa-i ajuti pe altii si sa le oferi posibilitatea de a oferi la randul lor ceva societatii.
Multumesc anticipat, pe aceasta cale, pentru sprijin si colaborare tuturor mediatorilor autorizati si doresc sa ii asigur de intreaga mea participare, in continuare, pentru indeplinirea misiunilor noastre.
Deasemenea, asigur pe toti clientii nostrii, ai mediatorilor,persoane fizice si persoane juridice,ca nu voi precupeti nici un efort pentru ca mediatorii autorizati - membri ai Uniunii Mediatorilor Bancari sau nu, prin intermediul formelor de exercitare a profesiei, sa asigure servicii de mediere la standarde ridicate cu respectarea principiilor fundamentale ale medierii.
Chemarea mea catre mediatori este, cu totii sub acelasi acoperis, intr-un singur corp profesional, inchegat si bun exemplu pentru alte profesii liberale, fara grupuri si grupulete, fara interese personale si de grup in care sa primeze interesul general.
Daca ieri a fost o zi istorica pentru mediere, analele poate candva vor scrie acest lucru, fiind eliberate primele certificate celor 21 de mediatori, semnate de conducerea Institutul Bancar Roman maine va fi ,,UNIIREA MEDIATORILOR".
Urmatorul pas pe care il voi face si cu voia lui Dumnezeu, este sa va unesc pe toti sub acelasi acoperis si sa inlatur tot ceia ce este mai rau in mediere..
Si o voi face, asumandu-mi toate responsabilitatile in fata mediatoriilor, a judecatorilor, procurorilor, politistilor, alte autoritati si in fata intregii natiuni romane si nu in ultimul rand in fata lui DUMNEZEU!.
Ma bazez pe loialitatea unei echipe consolidate, care a fost si va ramane alaturi de mine cu orice sacrificiu.
Asa sa ne ajute Dumnezeu
Cu respect pentru mediatori
Tudor Tatu Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari
Lista cu mediatorii care au absolvit cursul,,Medierea in domeniul bancar"
1. Tudor Tatu - Uniunea Mediatorilor Bancari, Bucuresti -Tel: 0744750036
2. Asofronie Constantin - Uniunea Mediatorilor Bancari, Galati-Tel: 0743014101
3. Berar Marian - Uniunea mediatorilor Bancari,Bucuresti -Tel:0727358429
4. Trandafirescu Florica - Uniunea Mediatorilor Bancari,Bucuresti -Tel: 0722529713
5.Bonteanu Stelian Marius - Uniunea Mediatorilor Bancari,Tg. Mures-Tel: 0744505712
6. Ghiorghita Radu - Uniunea Mediatorilor Bancari, Botosani -Tel: 0728197867
21. Istudor Vasile - Birou mediator, Vrancea,Tel: 0720043882
Sus numitii au primit certificate de participare la cursul,, Medierea in sistemul bancar” organizat de IBR, in perioada 01 - 03. 2010, dobandind cunostintele necesare medierii litigiilor in domeniul financiar bancar.
Lista va fi inaintat la toate centralele bancilor din Romania, IFN-uri, Societatilor de leasing si asigurari, precum si Ministerului Finantelor pentru al retransmite Directiilor de Taxe si Impozite din tara
Restructurarea creditului evita executarea silita
Mirela Iovu - Vicepresedinte CECBANK
In actuala conjunctura economica, restructurarea unui credit la care imprumutatii intampina probleme in rambursare este o alternativa demna de luat in seama pentru a scapa de executarea silita a garantiilor. Solutia este acceptata si de banci, pentru ca preturile imobilelor s-au redus simtitor, iar garantiile nu pot fi valorificate la un pret care sa asigure recuperarea creantelor bancilor.
Restructurarea creditelor este procesul care permite imprumutatilor, atat persoane fizice cat si juridice, care intampina probleme legate de fluxul de numerar, sa modifice de comun acord cu bancile creditoare caracteristicile creditului/ creditelor: dobanzi, durata, scadente, perioade de gratie.
Ca urmare a aplicarii unei masuri de restructurare - rescadentare, reesalonare sau refinantare, imprumutatul trebuie sa revina cu rambursarea creditului in parametrii normali de rambursare (conform noului graficului de rambursare).
In cazul unei banci, restructurarea unor credite problema, reprezinta modul de a veni in sprijinul a cat mai multi clienti, din diverse ramuri de activitate si care in prezent intampina greutati la rambursarea creditelor sau care nu mai pot suporta nivelul obligatiei lunare ca urmare a cresterii cursului valutar.
Restructurarea reprezinta un eveniment in parcursul derularii unui credit si nu trebuie inteles de clienti nici ca o masura de amanare a unei stari de insolventa inevitabila, dar nici ca un eveniment care trebuie evitat cu orice pret.
De altfel, una din metodele de restructurare utilizate frecvent de clientii bancilor este refinantarea facilitatilor de credit la o alta banca, in conditii de cost diferite. Diferenta consta in scopul utilizarii ei: pana acum era utilizata preponderent pentru reducerea costurilor, in timp ce in cazul restructurarii este folosita pentru reducerea ratelor lunare (dar implica per total costuri mai mari).
Cand propunem restructurarea?
Pentru aplicarea solutiilor de restructurare, imprumutatii trebuie sa faca dovada reducerii fortuite a veniturilor fata de momentul contractarii creditelor si ca acest fapt le creeaza dificultati in rambursarea lor. De asemenea, din discutiile cu imprumutatii si din analiza documentelor furnizate de acestia, trebuie sa reiasa clar ca eventuala restructurare a creditului va conduce la imbunatatirea situatiei financiare a clientului.
In cadrul procesului de restructurare se vor avea in vedere urmatoarele criterii principale:
evaluarea comportamentului si a activitatii derulate de catre client cu banca pana la momentul cand solicita restructurarea creditului, precum si respectarea conditiilor asumate prin contractele de credit in derulare;
capacitatea de plata a clientului (analiza contractelor in derulare si ajustarea fluxului de numerar in concordanta cu evolutia pietei si a domeniului de activitate);
analiza economico-financiara a situatiilor financiare prezentate de client ;
incadrarea clientului in criteriile de eligibiliate ale bancii, in baza rezultatului analizei economico-financiara efectuata in noile conditii;
capacitatea clientului de a achita restantele inregistrate si de a isi mentine veniturile la un nivel corespunzator respectarii noului grafic de rambursare.
Metode de restructurare
Principalele metode ce stau la baza restructurarii creditelor pot avea in vedere urmatoarele aspecte:
1.rescadentarea uneia sau mai multor rate de credit in sold cu depasirea sau fara a se depasi durata initiala de acordare a creditului;
2.reesalonarea creditului fara a depasi durata de creditare initiala;
3.restructurarea creditelor curente si restante prin acordarea unui nou credit;
4.acordarea unei facilitati de credit pe termen scurt firmelor care datorita neincasarii creantelor de la terti, inclusiv de la primarii, consilii judetene, scoli, etc., inregistreaza sume restante (principal, dobanzi), precum si datorii la bugetele de stat sau datorii catre furnizori;
5.stabilirea unor sume de plata lunare/ trimestriale pentru creditele incadrate ca si neperformante si pentru a caror recuperare au fost declansate proceduri juridice prin executare silita conform Codului de Procedura Civila sau Legii nr. 99/1999-Titlul VI-Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare.
Chiar si creditele neperformante (acelea pentru a caror recuperare au fost demarate proceduri judiciare iar datorita lipsei pietei de vanzare a garantiilor, acestea nu pot fi valorificate in parametri optimi) pot fi restructurate, fie prin refinantare (daca imprumutatul indeplineste conditiile impuse prin politica de creditare a unei banci) fie prin reesalonarea creditului, sub controlul executorului judecatoresc sau bancar.
Concluzii
Un client aflat in situatia in care solicita restructurarea creditului trebuie ajutat in cel mai scurt timp si cand poate nu este nimic de facut;
Un plan de restructurare trebuie sa fie bine intocmit, sa prezinte clar modalitatile de reducere a costurilor, de maximizare a vanzarilor precum si sa denote o implicare mai mare a actionarilor/ asociatilor, precum si un management al afacerii mai performant;
Bancile vor analiza si vor evalua atent riscul suplimentar introdus de restructurarea creditelor;
Dupa efectuarea restructurarii, monitorizarea acestor credite trebuie facuta cu mare atentie.
In OUG NR. 50 din 2010, privind contractele de credit pentru consumatori, publicata in M.O AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 389/11.VI.2010, au fost introduse clauze cu privire la folosirea procedurilor de mediere, atat de catre institutiile de credit cat si de catre consumatori.
Astfel, ordonanta in cauza, care va intra in vigoare le data de 21.06.2010, da posibilitatea creditorului cat si debitorului sa isi rezolve problemele litigioase prin folosirea cailor alternative, extrajudiciare, respectiv prin mediere, fara a lua dreptul consumatorului de a sesiza instanta ori ANPC.
In acest sens:
Art. 85. — (1) În vederea asigurării respectării dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă de către creditori si de către intermediarii de credit, consumatorii pot să sesizeze Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor.
(2) Pentru solutionarea pe cale amiabilă a eventualelor dispute si fără a se aduce atingere dreptului consumatorilor de a initia actiuni în justitie împotriva creditorilor si a intermediarilor de credit care au încălcat dispozitiile prezentei ordonante de urgentă ori dreptului acestora de a sesiza Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, consumatorii pot apela la mecanisme extrajudiciare de reclamatie si despăgubire pentru consumatori, potrivit prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificările si completările ulterioare.
Acum se vede rolul pe care il joaca cu adevarat, Uniunea Mediatorilor Bancari pe scena medierii.
Uniunea Mediatorilor Bancari a aparut ca o necesitate pe piata medierii in domeniul financiar-bancara romaneasc, dup ce ani de zile s-a incercat crearea unei institutii care sa solutioneze conflictele aparute intre banci si clientii acestora.
Fondatorii Uniuni Mediatorilor Bancari au identificat aceasta necesitate pe piata medierii din domeniul financiar-bancar si au pus bazele infiintarii unei asociatii profesionale de profil constituita potrivit Actului constitutiv de mediatori autorizati conform Legii nr. 192/2006 privind medierea,organizarea si exercitarea profesiei de mediator, care si-au exprimat vointa de a se asocia pentru desfasurarea activitatii in domeniul medierii conflictelor aparute in sectorul financiar-bancar.
Membrii Uniunii Mediatorilor Bancari, constituiti in una din formele de exercitare a profesiei avizate de catre Consiliul de mediere, la nivelul oraselor si municipiilor vor presta servici de mediere a conflictelor aparute intre banci, societatile de leasing,asigurare si clientii acestora, la un nivel ridicat de calitate, celeritate, neutralitate, impartialitate, confidentialitate.
Scopul uniunii il constituie promovarea si dezvoltarea medierii ca solutie alternativa de solutionare a confictelor, apararea drepturilor si promovarea intereselor profesionale, economice, sociale, stiintifice si culturale ale membrilor sai, potrivit legislatiei privind medierea, statutului si directivelor europene privind activitatea de mediere.
Uniunea va colabora cu furnizorii de formare si pregatire a mediatorilor, Institutul Bancar Roman si Asociatia Romana a Bancilor pentru dezvoltarea pregatirii si perfectionarii continue a mediatorilor in domenii, pe baza unor Protocoale si Planuri de colaborare.
Uniunea Mediatorilor Bancari este prima asociatie profesionala a mediatorilor, specializata pe un domeniu bine definit, urmand si respectand Standardele Europene ale medierii elaborate de Institutul International de Mediere (IMI) cu sediul in Irlanda.
Sub egida Ministerului de Justitie si Ministerului Internelor din Ungaria si a Uniuni Mediatorilor Bancari din Romania, in data de 29.05.2010 cu incepere de la orele 10.00, la sala de conferinte ARANYTIZ – 10 DE AUR din Arany Janos utca 10, Budapesta , va avea loc Conferinta internationala de mediere si coaching a mediatorilor maghiari,, IRRACIONALITAS”.
Conferinta este organizata de dr. Kollarne Deri Krisztina, Presedintele Asociatiei de mediere si coaching,Economist, Life and Business Coach: Personal consulting, Executive coaching, Information society experting, Mediator, fiind sustinuta de Dr. József Kollár master senior trainer,Professor -Universitate PPK, Life and Business Coach: Personal consulting, Executive coaching, Information society experting Mediator.
La lucrarile conferintei vor participa personalitati marcante din domeniul medierii europene, profesori universitari, magistrati, mediatori , specialisti in coaching, reprezentanti ai Ministerului Justitiei si Ministerului de Interne din Ungaria etc. Conferinta il are ca invitat special pe Sir Eric Brown din Anglia, personalitate marcanta din domeniul medierii si coaching-ului englez.
Din partea Uniuni Mediatorilor Bancari din Romania vor participa Dl.Tudor Tatu, Presedintele uniunii, Dl. Seffer Laurentiu, Presedintelei Sucursalei Cluj a UMB si Dl. Marian Berar, Director Relatii Externe.
Reprezentantii Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania, vor prezenta in cadrul conferintei, organizarea activitatii de mediere in Romania, sectoarele de aplicare, schimbarile legislative recente, din domeniul medierii si urmatoarele, avute in vedere de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti din Romania, in cadrul Strategiei de dezvoltare a justitiei ca serviciu public 2010 - 2014.
De asemenea, reprezentantii Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania, vor prezenta scopul si obiectivele UMB, tipurile de conflicte mediate si sectoarele de actiune, relatiile uniunii cu institutii similare, tendinte de dezvoltare si bariere etc.
Din martie anul acesta, judecatorii vor fi obligati sa îndrume partile la un mediator autorizat
Interviu cu Tudor Tatu, presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România
Top Business: Domnule presedinte, din ce motiv se dezice Asociatia Româna a Bancilor de Uniunea Mediatorilor Bancari?
Tudor Tatu: ARB a încercat în 2006 sa înfiinteze o entitate de mediere în domeniul bancar în cadrul acestei asociatii, dar din cauza lipsei legislatiei proiectul nu a primit aviz din partea Consiliului Concurentei si al Consiliului de mediere si nu a mai fost finalizat.
Chiar daca s-ar înfiinta o institutie asemanatoare Avocatului poporului (Ombudsman) pentru domeniul bancar, aceasta nu s-ar putea numi ,,Mediator Bancar”, pentru ca singura lege care guverneaza în mediere este Legea 192 din 2006.
Acum nu stiu cu ce i-am deranjat noi, pentru ca, atunci cand am avut intalnirile cu cei de la ARB, discutiile au decurs amiabil.
T.B.: Credeti ca ARB a urmarit ca aceasta enitate sa-i apartina în exclusivitate?
T.T.: Cu siguranta. Se dorea desemnarea unei persoane din cadrul ARB la acest Mediator bancar cu rolul de a primi sesizarile, de a le citi si lua o decizie, fara sa cheme partile la mediere. Ar fi ca si cum o persoana ar depune o sesizare la ANPC.
Aici e altceva. Activitatea de mediere începe atunci cand una dintre parti apeleaza la un mediator bancar autorizat pentru rezolvarea pe cale amiabila a unei probleme.
Mediatorul îsi exercita atributiile cu consimtamântul si la alegerea partilor, nu desemnat de conducerea unei institutii, si trebuie sa respecte mai multe principii: independenta fata de parti, impartialitatea, neutralitatea si confidentialitatea. O conditie esentiala este ca ambele parti sa accepte medierea, altfel procedura nu se poate derula.
La prima vedere, se poate crede ca apelarea la un mediator nu reprezinta o solutie cu mari sanse de reusita, tinând cont de inflexibilitatea bancilor din România si de tratamentul aplicat clientilor.
Dar situatia se va schimba in viitor, plecand de la câteva schimbari legislative care taie din „aripile” institutiilor de creditare.
În concluzie, ARB a declarat ca va continua proiectul, dar din pacate nu au cum pentru ca nu exista legislatie.
Uniunea Mediatorilor Bancari va rezolva conflictele dintre clienti si banci
T.B.: Ce valoare are acordul de mediere?
T.T.: În urma discutiilor purtate cu ambele parti si în functie de ce stabilesc acestea, mediatorul încheie un acord de mediere care are valoare juridica, pentru ca reprezinta legea partilor.
T.B.: Cui se adreseaza, mai exact, Uniunea Mediatorilor Bancari (UMB)?
T.T.: UMB reprezinta o solutie alternativa de rezolvare a conflictelor din sistemul financiar – bancar, si ma refer la banci, asigurari, societati de leasing.
Într-o problema client-banca, una dintre aceste parti poate chema cealalta parte la mediere.
Nu exista o anumita ordine. Am dat acest exemplu în zona bancara pentru ca aici exista foarte multe conflicte, de la dobânzi calculate gresit la marirea nejustificata a dobânzilor sau la erori în procesarea tranzactiilor efectuate de clienti prin online banking, informatii incomplete, neclare etc.
Exista si o ordonanta de urgenta din 2009 care obliga BNR sa colaboreze cu institutii private din domeniul medierii si implicit si bancile comerciale.
Recent, am vazut ca o banca a introdus într-un contract o clauza abuziva vizavi de mediere, în care spune ca „în vederea solutionarii pe cale amiabila a eventualelor dispute cu banca, clientul poate apela în mod gratuit la procedurile extrajudiciare asigurate de BNR, prin compartimentul sau specializat care va asigura medierea, potrivit reglementarilor emise de BNR”.
Dar este imposibil, deoarece BNR nu are niciun compartiment specializat în mediere, pentru ca nu-l poate înfiinta.
T.B.: Aceasta forma de rezolvare a conflictelor între parti este mai avantajoasa financiar?
T.T.: Da, o asemenea procedura este mai ieftina decât un proces sau o sesizare adresata autoritatilor.
Daca pentru rezolvarea unui conflict se prefera mai întâi medierea, clientul este scutit, de exemplu, de plata taxelor de timbru.
Sa luam un caz: pentru un partaj, dupa noile reglementari care au intrat în vigoare în luna iunie, taxa de timbru judiciar este de 3% din valoarea bunurilor, de la 19 lei cât era înainte pentru deschiderea partajului. Daca bunurile sunt de valoare mare, va dati seama la ce sume se poate ajunge.
La un mediator, partile ajung la o întelegere reciproca si apoi se pot adresa instantei. Cetatenii vor fi multumiti de mediere pentru ca dureaza si putin. De la primirea solicitarii avem 16 zile la dispozitie sa invitam cealalta parte, apoi se încheie un contract, iar procesul de mediere poate începe chiar atunci, cu posibilitatea sa fie gata în câteva minute.
T.B.: Credeti ca bancile vor accepta procesul de mediere?
T.T.: Noi suntem independenti si spun ca, cetatenii pot sa apeleze cu încredere la noi. Chiar daca o sa avem refuzul bancilor, în prima faza, de a se prezenta la mediere, cred ca timpul îsi va spune cunvântul si pâna la urma vor întelege.
Mai ales acum ca Uniunea Nationala a Judecatorilor din România a emis un comunicat în care s-a angajat sa sprijine medierea si chiar se bucura ca va fi o procedura prealabila la unele reclamatii.
Acest articol va intra în vigoare pe 6 sau 8 martie si îi va obliga pe judecatori sa îndrume partile la un mediator autorizat.
T.B.: Dar e optiunea clientului daca accepta.
T.T.: Se va ajunge sa nu-i mai primeasca reclamatia daca nu a trecut pe la un mediator autorizat.
Apelarea la un mediator se face printr-o cerere la UMB, dupa care se încheie un precontract. Daca partea adversa accepta medierea, se încheie si cu acesta un pre-contract, dupa care se semnaza contractul de mediere.
Remuneratia nu este stabilita în sume fixe, aceasta variind în functie de complexitatea conflictului.
Onorariul poate fi achitat în cote egale de catre ambele parti sau de catre un singur client.
BANCILE SUNT CELE DIRECT INTERESATE DE FOLOSIREA MIJLOACELOR ALTERNATIVE DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR IN SCOPUL PREVENIRII INSOLVENTEI CLIENTILOR
Mijloacele alternative de solutionare a disputelor pot fi utilizate in scopul preventiei insolventei.
Toate mijloacele extrajudiciare de solutionare a disputelor, de la tranzactia pura si simpla, pina la mediere, conciliere si arbitraj, au la baza acordul de vointe al partilor, adica debitorul si creditorii sai.
Fiind vorba de un acord de vointe, care presupune increderea intre parti, inseamna ca insasi incheierea unor astfel de contracte in vederea solutionarii amiabile a disputei debitorului cu creditorii sai este un cistig in sine pentru debitor, intrucit ceea ce ii lipseste in primul rind unui debitor care ajunge in stare de dificultate financiara este increderea creditorilor sai.
Prin semnarea unor astfel de acorduri, debitorul recapata, cel putin in parte, increderea pierduta a creditorilor si a partenerilor de afaceri.
Pe de alta parte, acordul de vointe presupune drepturi si obligatii reciproce ale partilor.
Debitorul se obliga la restructurarea intreprinderii sale in vederea redresarii, prin masuri ce tin de schimbarea managementului, lichidarea unor active, reorientarea pe piata, refinantarea sau diversificarea surselor de finantare, asumarea unor costuri suplimentare de catre actionari sau cooptarea unor investitori care sa asigure sursele de finantare a redresarii etc.
Creditorii consimt la o serie de facilitati in beneficiul debitorului, care sa favorizeze redresarea, cum ar fi suspendarea sau intreruperea urmaririlor silite, inghetarea dobinzilor si a penalitatilor, ori chiar renuntarea la penalitati, re-esalonarea debitelor, continuarea furnizarii de utilitati etc.
Intreprinderea aflata in dificultate poate evita procedura insolventei prin solutii amiabile negociate si semnate cu fiecare dintre creditori, in mod individual, sau cu colectivitatea acestora.
In mod rezonabil, solutiile amiabile de preventie a insolventei, inainte de a fi puse in practica in raport cu colectivitatea creditorilor, sunt precedate de negocieri individuale cu creditorii importanti, de care depinde existenta intreprinderii, mai precis cu bancile si cu furnizorii de utilitati.
Este, evident, importanta si negocierea individuala cu statul si cu salariatii, in calitatea acestora de creditori privilegiati pentru taxe si impozite, respectiv, salarii.
Creditorii pot evita consecintele nefavorabile ale insolventei debitorului lor [(i) suspendarea urmaririlor individuale, (ii) inghetarea dobinzilor, (iii) continuarea unor contracte in curs de executare, in special, cele de furnizare de utilitati, (iv) concursul cu ceilalti creditori, (v) posibilitatea impunerii unui plan de reorganizare prin votul celorlalti creditori si celelalte sacrificii ale drepturilor creditorilor consecutive deschiderii procedurii insolventei] negociind si semnind acest gen de solutii amiabile cu debitorul lor.
Exista intreprinderi care concentreaza, pe linga interesele managerilor, actionarilor si salariatilor lor, si interesele creditorilor, intrucit aceste intreprinderi sunt clienti, furnizori sau contribuabili importanti ai creditorilor, pentru care insolventa sau disparitia acestor clienti, furnizori si contribuabili ar putea afecta intr-o maniera semnificativa insasi creditorii in cauza.
Spre exemplu, un furnizor de utilitati ar putea fi afectat intr-o masura importanta de insolventa clientului sau captiv, dat fiind ca dupa deschiderea procedurii va fi obligat sa continue furnizarea de utilitati.
Dar furnizorul de utilitati in cauza ar putea fi si mai aefectat de disparitia intreprinderii respective, daca expunerea fata de acest client era mare. Aceleasi considerente sunt valabile si pentru banci, stat si colectivitatea locala (acestia din urma putind suferi si alte consecinte ale disparitiei intreprinderii in cauza, cum ar fi ridicarea ratei somajului prin pierederea unui mare numar de locuri de munca).
In aceste conditii, facilitatile acordate debitorului, chiar daca par a fi pierderi pe termen scurt pentru creditori, reprezinta un compromis acceptabil pe termen mediu si lung, asigurind continuarea relatiei de afaceri cu debitorul.
Este evident ca intelegerile colective cu debitorul sunt posibile doar in cazul intreprinderilor mari, de existenta sau supravietuirea careia depind, intr-o masura mai mica sau mai mare, si creditorii, intreprinderi care, de altfel, pot prezenta si oferte serioase de restructurare. In cazul IMM-urilor, astfel de intelegeri colective par utopice, desi ele nu sunt imposibile.
Cu toate acestea, IMM-urile pot utiliza aceste tehnici de compromis in negocieri individuale cu creditorii, in special cu bancile si furnizorii de utilitati.
Bancile, spre exemplu, isi pot substitui unui debitor neperformant un altul cu credibilitate sau cu un istoric bancar pozitiv ori neutru, prin cesiune, novatie sau delegatie.
Foarte frecvent se foloseste tehnica “cesiunii creditului” pentru a transforma un credit neperformant in credit normal.
Astfel, creanta bancii contra unei societati este cesionata actionarului majoritar al acesteia sau unei societati afiliate acesteia.
Pretul cesiunii se poate achita din sursele proprii ale cesionarului, dar el este, de obicei, finantat chiar dintr-un credit acordat cesionarului de banca cedenta.
Prin cesiune, banca “scapa” de creditul neperformant si, deci, provizionul de risc constituit la valoarea creditului neperformant poate fi utilizat de banca cedenta pentru scopurile proprii.
Este adevarat ca, la eliberarea provizionului, banca va trebui sa plateasca un impozit pe profit (sumele rezultate din disponibilizarea provizioanelor se considera a fi profit al bancii), dar chestiunea costului suplimentar se solutioneaza, de regula, prin suplimentarea pretului negociat al cesiunii.
Asadar, un debitor initial, insolvent sau in pragul insolventei, este inlocuit cu unul solvabil.
Debitorul initial poate fi, ulterior, lichidat. Desi operatiunea poate acoperi o frauda la lege, fiind in sine la limita legalitatii, totusi, folosita cu prudenta, ea este legala si oportuna evitarii consecintelor neplacute ale executarii silite sau ale insolventei debitorului initial.
Pe de alta parte, creditele de refinantare sunt, in sine, mijloace de evitare a insolventei.
Un credit acordat sau reesalonat in conditii foarte severe pentru debitor poate fi neutralizat ca risc de insolventa daca este achitat in avans, fie din surse proprii ale debitorului, fie din surse atrase de la o alta banca, aceasta din urma acordind noul credit in conditii mult mai prietenoase.
Refinantarea este posibila mai ales daca se ofera garantii mai eficiente decit cele constituite pentru asigurarea rambursarii creditului initial (spre exemplu, actionarul majoritar constituie ca garantie un cash collateral, in locul unor ipoteci sau alte garantii constituite de debitor).
Concilierea prealabila directa este obligatorie in litigiile comerciale banesti.
Este discutabil daca obligarea partilor unui potential litigiu la a urma o procedura – de altfel, foarte complicata, rigida si plina de constringeri procedurale care tensioneaza un dialog al partilor inca neinceput – este compatibil cu principiul liberului acces la justitie din art. 20 alin.1-2 din Constitutie.
Concilierea prealabila ar fi fost mult mai oportuna daca ar fi fost facultativa, in asa fel incit partile sa nu se simta incorsetate de obligatie si de procedura.
Practic, datorita caracterului obligatoriu, procedura concilierii duce la extrem de putine rezolvari amiabile, in marea majoritate a cazurilor partile nereusind sa se intilneasca sau, in cazul in care se intilnesc, ele nefacind altceva decit sa bifeze indeplinirea unei obligatii legale, adica parcurgerea unui pas legal obligatoriu in drumul catre litigiu.
Asadar, scopul legii este departe de a fi atins. Dupa toate probabilitatile, noul cod de procedura civila (al carui proiect se afla in lucru la Ministerul Justitiei) va elimina obligativitatea concilierii prealabile directe.
Cu toate acestea, concilierea poate da rezultate daca in calitate de conciliator se interpune un tert (mediator) si, mai ales, daca este utilizata in vederea evitarii formularii unei cereri de deschidere a procedurii insolventei.
In privinta cererii de deschidere a procedurii insolventei, concilierea prealabila directa nu este obligatorie, dar creditorul il poate invita pe debitor la conciliere, in ideea de a gasi o cale de evitare a procedurii insolventei.
Art. 2 alin. 3 din Legea medierii prevede ca “persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere, atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare pe cale amiabila a conflictelor prevazute de lege”.
Asadar, din moment ce legea permite interpunerea unui mediator in procedura concilierii prealabile, este chiar recomandabil ca partile sa o faca.
Intr-adevar, medierea da un alt continut ideii de conciliere, intrucit partile nu mai opteaza in acest caz in favoarea concilierii doar pentru a parcurge o procedura legala in drumul catre litigiu, ci ca sa rezolve disputa inainte de litigiu.
Desi legea noastra nu contine o dispozitie expresa care sa permita partilor unei potentiale dispute ce tine de procedura insolventei sa apeleze la mediere pentru solutionarea acesteia, este indubitabil ca medierea este utilizabila si in acest domeniu, in special pentru obtinerea unui compromis cu creditorii, care sa faca posibila evitarea insolventei.
In fine, si arbitrajul poate fi utilizat in scopul evitarii procedurii insolventei, mai ales in cazul arbitrajului ad-hoc.
In loc sa pronunte o hotarire arbitrala care sa il oblige la plata pe creditor, pe baza conventiei partilor, arbitrul poate incerca o conciliere care sa se constituie intr-un compromis acceptabil pentru debitor si creditor (sau colectivitatea acestora), in sensul redresarii intreprinderii debitorului, al unor plati de avansuri etc., de partea debitorului, si in sensul suspendarii urmaririlor individuale, al inghetarii sau stergerii de penalitati si al re-esalonarii datoriilor, de partea creditorilor.
JUDECATOR LORELEI MIREA - MEDIEREA IN CAUZELE FINANCIAR BANCARE AR FI IDEALA
In acest domeniu o problema interesanta care incepe sa devina tot mai actuala, poate si pe fondul unei crize economice, este cea a clauzelor abuzive inserate in cotractele de credit bancar.
Aici, daca instanta anuleaza o asemenea clauza, ea are o misiunea foarte grea in sensul restabilirii unui echilibru contractual astfel incat nici banca sa nu-si piarda dreptul la garantii pentru creditul acordat, dar nici cocontractantul sa nu fie supus unui abuz contractual si pus in situatia de a nu-si mai putea achita ratele.
Mediatorii de inceput,de pionerat, cutezatori ai medierii, trebuie sa aiba drept tel, ridicarea profesie de mediator pe cele mai inalte culmi ale sistemului juridic.
Pentru a construi, a inchega si a consolida profesia de mediator, este nevoie de unirea tuturor fortelor mediatorilor , prezente si viitoare, nu de intrigi ,ura si comentarii distructive ori de stat in espectativa.
Constituirea unei Uniuni a Mediatorilor Bancari la nivel national nu este intamplatoare, ea a luat fiinta din dorinta formarii unui corp de profesionisti ai medierii in domeniul financiar bancar, a promovarii profesiei de mediator si promovarea unui cadru legislativ raportat la schimbarile pe care societatea in ansamblul sau o resimte.
O Uniune la nivel National pe care Mediatorii sunt stapani, reprezinta o trasatura esentiala a unei societati libere si prospere.
Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania s-a constituit si exista pentru a reprezenta interesele Mediatorilor, ea are un rol pozitiv in cadrul profesiilor liberale, al comunitatii si al intregii societati.
UMBR-ul nu sa infiintat pentru a detrona, critica si hartui pe cineva, ci pur si simplu din dorinta de a promova institutia medierii, profesia de mediator si a apara interesele profesionale ale mediatorilor , de a inlatura neajunsurile si a interveni in crearea unui cadru legislativ, actualizat in functie de evolutia schimbarilor prezente si viitoare.
